canta-mi, muza, despre ratacitorii de altadata ce-au urcat treptele astea in goana lor nesfarsita dupa Adevar sau Fericire. vorbeste-mi despre maini ce-au cladit aceste ziduri, despre vieti ce s-au risipit nestiute de nimeni in umbra lor si despre ochi ce s-au ridicat din ce in ce mai rar spre ceruri sperand intr-un marunt gest de incurajare.
sopteste numele celor pe care i-ai privit tracand raul uitarii de pe malul acesta pietros si rece.
suntem naufragiati la poalele trecutului, iar eu mi-am pierdut perspectiva si nu mai reusesc sa disting trasaturile zilei de azi. in ce cosmar laptos si inodor m-am tot invartit pana acum?
nu vreau sa ma mai intorc, lasa-ma sa stau cu tine si vom veghea impreuna peste macinarea chinuita a lumii.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire